Aparatoare De la: Crissi (21 ani) Galati - 29.08.2003	Da, este femeie... De la: marimi (30 ani) Bucuresti - 30.06.2004
Caricaturi & Poze

Dilema nationala: am integrat porcul. Cum il mai taiem? Din categoria Umor social Tema de meditatie, in prag de Ignat: Romania se pregateste sa se integreze in UE. Cu porcul de Craciun sau fara? Se va integra oare porcul inaintea romanilor? Ori ramanem in afara UE, cu porcii nostri cu tot? Iata un subiect cat se poate de serios, ce poate fi dezbatut cu argumente economice, politice, etno-culturale si, de ce nu, istorice. Ceea ce s-a si intimplat : capitolul de negociere la porc a fost deschis si s-a si incheiat cu concluzii dintre cele mai ingrijoratoare : Oare pune la cale Uniunea Europeana un atentat la « Pomana porcului ». Si daca da, ce-i de facut ? Asta si-a si propus seminarul stiintific – Porkshop – cu tematica “Povestea porcului: teze si antiteze”, gazduit simbata, 14 decembrie, de Sala Ronda a Teatrului National. Povestea postmoderna a porcului, pentru ca, in fond, ce subiect poate fi mai postmodern decat “porcul – capitol de negociere cu UE”. Prof dr. Alfred Bulai, «patronul» intrunirii, a ridicat primul capacul de pe ceaun, prevenind asistenta ca, dincolo de crapelnita, povestea porcului integrat priveste deopotriva spiritul omenesc si « starea natiunii ». Despre asta, dar si despre hermeneutica unei crime rituale atat de draga, din totdeauna, romanilor, au discutat oameni seriosi, savanti si profesori, raspunzand invitatiei organizatorilor: Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Academia Catavencu si publicatia B-24-FUN. Prezentam cateva idei desprinse din dezbateri, pentru a intelege cat de strans legata e soarta porcului de viitorul Romaniei. Argumente Romania este o tara unica in Europa, prin specificul “porcului de batatura”, concept cu acoperire practica fenomenala. Din cele cinci milioane de ramatori din Romania (daca cifra e exacta) 800.000 sunt crescuti in combinate, in vreme ce 4,2 milioane, pe langa casa omului. Acest specific atrage atentia Europei asupra noastra si ne impune alinierea la reglementari care-i cam sperie pe romani. Ni se cere sa nu mai vaccinam godacii impotriva pestei, daca vrem sa ni se permita a exporta vreo felie de sorici catre vest. Si ni se recomanda imperativ sa-i sacrificam cu mila, sa-i eutanasiem. Ei bine, taranii, care au salvat cu votul lor Constitutia fara de care n-am avea ce sa cautam in UE, nu nu sunt deloc incantati cand e vorba de ce-au ei mai scump in batatura. Daca, in fond, spun specialistii, populatia rurala a spus fara rezerve, la referendum, « da » pentru ca nu avea habar ce voteaza, cu totul altfel stau lucrurile cand in joc se afla nici mai mult, nici mai putin decat “pomana porcului”, fundament al traditiilor hibernale. In subtext, vom vedea, miza majora a acestui “capitol de negociere” este intrarea taranului roman in Europa, cu porc cu tot. Interesul pentru acest subiect este demonstrat de Agentia de Monitorizare a Presei. Intr-un studiu realizat pe ultimele zile ale anului trecut, raportul dintre articolele ce vizau integrarea europeana si cele ce privesc lucrurile legate indeobste de momentul “Ignat” este de 49% la 51%. Fundamente istorice Rostul porcului in economia societatii romanesti isi are obarsia in anii intunecati ai Evului Mediu timpuriu, vremea navalirilor tatare. Cand se aprindeau focuri pe deal si batea clopotul, taranul isi lua copilul in copaie si se ascundea in padure. Daca avea ragaz, tragea si vaca de capastru. Daca nu, nu. Porcul, insa, niciodata n-a fost in primejdie, in fata pradatorilor. Tatarii musulmani nu numai ca nu-l luau “prada de razboi”, cum se intampla cu celelalte lighioane, dar nici nu-i varsau sangele si nici macar in fata ochilor nu sufereau sa-l aiba. Iar ramatorul supravietuia cu niscai jir si ghinda, astepandu-si blajin stapanii sa se intoarca din bejanie. Drept pentru care nu ni se pare deplasat sa spunem “Porcul, frate cu romanul” – sa nu se supere poetul... Prin traditie nelipsit de pe masa de Craciun, atat de divers si de bine cum stiu romanii sa-l gateasca – aici maestrul Radu Anton Roman avea sa ne cutreiere deopotriva imaginatia si sucurile gastrice (o intreaga asistenta a secretat copios cand a rostit “Cantarea porcului”) – ramatorul a cunoscut un moment de panica in perioada comunista. Porcul industrial l-a ajutat pe Ceausescu sa plateasca datoria externa, iar porcul de ograda a cam suferit de foame, odata cu rationalizarea granelor. Argumente economice Ne amintim de anii ’80. Obsesia mancarii. Pulpa de porc era valuta curata. Rivaliza cu un pestisor dolofan sau cu un cartus de Kent. Cu fruntea sus te duceai la doctor si la avocat cu caltabosul in puga de-un leu si-ti pupa mana. Trufanda. Dupa ’89, efectivul de porcine s-a imputinat de patru ori si a urmat ofensiva porcului de import, moment magistral comentat de directorul general al “Angst”, Sorin Minea. “Economia porcului” ne-a cam lamurit de ce soriciul romanesc nu e dorit pe galantarele vestice, de ce supraproductia e subventionata de statele occidentale, in vreme ce statul roman subventioneaza subproductia. Porcul domestic a ramas in orizontul auto-suficientei, scapand din circuitul economiei de piata. Inainte de ’89, taranul mai cu stare crestea un patruped pentru sine, unul pentru rudele hamesite de la oras, care se temeau ca naiba de amenintarea “cetatene de la bloc, taie p... in loc de porc” iar unul devenea subiect de comert. Acum nu mai renteaza. Porcul romanesc e de doua ori mai scump decat porcul nemtesc si n-are nici un motiv sa se creada mai bun decat el. Nici noi n-avem motive sa-l credem astfel, cu atat mai mult cu cat – acelasi Sorin Minea ne lamureste – porcul european, spre deosebire de cel balcanic, moare fara dureri si impacat cu sine, iar carnea lui este mai putin toxica. Iata un argument practic in favoarea eutanasierii – gustul bun si teama de o digestie mizerabila te indeamna sa-i dai un hap ori macar o lopata-n cap, pe nepregatite, inainte sa-i iei gatul. Sunt recomandate, insa, metode stiintifice. Nu cum a facut gospodarul care l-a adormit – suflet milos – cu cloroform, iar la pomana porcului cloroformul si-a facut efectul si asupra oaspetilor... Ei, dac-ar sti bietul animal cate legi se invart in jurul lui, cate interese de stat sau de grup, cate spagi se dau pentru o scutire de taxe vamale la import, probabil ca s-ar sinucide, nemaiintelegand in ce lume traieste. Cineva ar trebui sa-i spuna si lui, c-ar pricepe poate: pe scara inteligentei, se afirma ca e pe locul trei in regnul animal, dupa maimuta si balena, mult inaintea cainelui. O dilema politic - culturala Dar cineva ar trebui sa-i spuna in mod coerent si stapanului sau, taranul, ce vrea Uniunea Europeana de la el. Ei, aici e-aici. Impreuna cu profesorul Vintila Mihailescu am descoperit conflictul dintre porcul real si porcul legal, conflict ce da seama despre contradictiile intre Romania legala si Romania reala. Aici e schepsisul fabulei: in toata povestea asta, porcul nu e decat pretext. Actorii suntem noi. Constructia logica a profesorului Mihailescu, altminteri imbatabila, e greu « digerabila » pentru cei putin obisnuiti cu terminologia de specialitate. De aceea, imi voi permite sa o rezum si sa o « traduc ». In jurul porcului se coace conflictul intre convingeri (idealurile si valorile impartasite de populatie) si conventii (impuse de norme, reguli, angajamente). Convingerile pot fi sfidate de conventii, daca acestea din urma nu sunt transparente. Fara indoiala, negocierile de aderare la UE, nu numai cele purtate in jurul blajinului animal domestic, dar si altele, mult mai aspre, vor schimba, in timp, convingerile. Dar schimbarea, pentru a fi functionala si non-conflictuala, e musai sa fie transparenta. Dar asta nu mai e treaba functionarilor europeni. Ei nu dialogheaza cu badea Vasile, ci cu Guvernul Romaniei. Daca guvernul nu e in stare sa explice, convingator si fara echivoc, ratiunile, metodologia si efectele schimbarilor, atunci badea Vasile nu va intelege din toata tarasenia decit ca UE atenteaza flagrant la pomana porcului si la toate traditiile noastre romanesti din jurul acestui eveniment. Normele privind obligativitatea implantarii cipurilor in corpul animalelor de rasa, pentru ca acestea sa fie identificate, au fost explicate boborului aidoma celor ce privesc taierea porcului : intr-o maniera timpita, neeleganta si ineficienta. In loc sa li se explice oamenilor suferintele fizice si psihice (nu e gluma) aduse manjilor de rasa prin marcarea lor cu fierul rosu, practica inca actuala, s-a creat curentul de opinie ca vor fi monitorizati prin satelit magarusii de la cotiga, pe banii taranului. Si-odata ce i-ai bagat taranului asa traznaie in cap, e greu sa i-o mai scoti. Ori, contextul in care se pregatesc asemenea schimbari (perceperea coruptiei ca fenomen structural, neincrederea in institutii, absenta strategiilor pe termen lung) si lipsa transparentei autoritatilor nu pot genera alta reactie de masa decat boicotarea institutiei, adica recursul la solutii alternative. Mai pe romaneste, ruptura dintre tara legala si tara reala. Si nu Uniunea Europeana va fi de vina ca romanii isi vor insusi conventiile fara a impartasi si convingerile, ci chiar mediatorii imperativelor comunitare, cei raspunzatori de « starea natiunii ». Ce ne-a lipsit Cu siguranta, dezbaterea ar fi fost completa daca n-ar fi absentat, motivat ce-i drept, profesorul Adrian Miroiu, care urma sa dea seama despre «Statutul moral al porcului» (magnific titlu de prelegere, deloc nepotrivit unui specialist in teorii ale alegerii rationale, care ne-a invatat « Ce nu e e existenta » si « Metafizica lumilor posibile ») o tema ce-ar fi vorbit, fara indoiala, despre statutul moral al oamenilor dezbracati de sorici. Iar spiritele s-ar fi incins la rosu daca dr. Lena Stan, de la Universite de Montreal, ar fi venit sa aduca in discutie « Antropologia porcului », spunindu-ne despre cum e vazut porcul in lume. In prag de Ignat, am fi auzit despre doamnele care ies pe strada cu porci de companie, care dorm cu ei in pat si-i parfumeaza cu « miss Dior ». Si despre visurile vitejilor porcusori narcomani ce poarta uniforma politiei franceze – Brigada Antidrog – si descopera cocaina pe aeroportul Lille. Chiar asa, oare ce-o visa un porc drogat ? Happy end Conceptele au fost digerate, la finele discutiilor, laolalta cu porcarii minunat gatite si oparite cu tuica si vin fiert, la Laptaria Enache. Maestri de ceremonii : Ioan T. Morat (Academia Catavencu) si Razvan Cucui (Bucataria pentru toti), care au dat raspuns intrebarii : « Un’ te duci tu, porcule ? » Niscaiva musafiri, ce-au zabovit dupa savarsirea Pomenei porcului, au fost ravasiti de un Bregovici ce s-a auzit atunci, in Laptarie, atit de miraculos incit a fugarit gindurile de la chestiunile prea lumesti ce-au facut obiectul acestui rezumat, catre reprezentari metafizice, neinchipuit de frumoase. Pentru asta, ii multumesc. Valentin Zaschievici, ( Anchete.ro ) Adaugat de Umor.ro (0 ani) - Rm. Valcea - 15.12.2003

Ploaie Din categoria Murphy Intotdeauna ploua cand iti speli masina. Dar nu incerca sa speli masina ca sa ploua, ca nu merge. Adaugat de chivu25 (25 ani) - Timisoara - 31.07.2003

Miopie Din categoria Citate Femeia nu vede niciodata ce-ai facut pentru ea. Nu vede decat ce n-ai facut. Georges Courteline Adaugat de papusha (26 ani) - Hunedoara - 02.08.2003

Culmea inotului Din categoria Culmi Cu o mana sa inoti si cu cealalta sa dai din picioare. Adaugat de elyana (23 ani) - brasov-z - 01.06.2004

Avertisment Din categoria Bancuri - Alinuta Mama Alinutei: -Alinuta, te rog sa nu mai sari intr-un picior ca ti-l rup si pe celalalt. Adaugat de yoo (32 ani) - Dragasani - 13.10.2003